V-ati intrebat vreodata din ce cauza ne doare capu’ ?
Am cautat pe net si am gasit cateva informatii utile
Daca cititi cu atentie veti gasi intrebari interesante despre durerea de cap
Durerile de cap… aproape fiecare dintre noi a fost afectat de ele. Numai in America sufera de dureri de cap peste 50 de milioane de barbati, femei si copii. In ciuda raspindirii foarte mari durerile de cap nu beneficiaza de tratament medical decit in foarte putine cazuri. Aceste dureri reprezinta o problema biologica ce a fost descrisa prima oara in urma cu citeva mii de ani. Vechii egipteni credeau ca sunt produse de spiritele rele. Astazi se stiu ca durerile de cap pot avea nenumarate cauze iar localizarea, intensitatea si durata lor pot fi foarte variabile.
Oamenii de stiinta continua sa caute raspunsuri pentru aceasta problema, studiind modificarile electrice si hormonale ce apar la nivelul creierului inainte de a surveni durerea de cap. Ca rezultat al acestui efort, continua sa apara din ce in ce mai multe medicamente si tratamente pentru durerile de cap. Cu toate acestea, continua sa abunde conceptii gresite sau imprecise despre aceasta suferinta comuna dar foarte serioasa. Tesutul cerebral nu doare el insusi, deoarece nu are receptori pentru a simti durerea. Numai citeva structuri ale capului sunt sensibile la durere: in afara creierului - muschii, arterele si venele, ochii, urechile, sinusurile si cavitatile nazale iar in interiorul creierului: arterele, venele, unele parti ale membranelor ce acopera creierul, unii nervi cranieni si spinali.
Durerile apar ca urmare a unor schimbari in fiziologia sau functionarea vaselor de singe si a muschilor. Ele pot fi difuze, pulsatile sau ascutite. Durerea difuza, manifestata ca o centura care va stringe puternic capul, semnifica de obicei o durere produsa de tensiune. Durerea pulsatila are cauze vasculare iar durerea ascutita, ca un junghi, este probabil o nevralgie.
Durerile produse de tensiune reprezinta 60% din durerile de cap. Se manifesta ca o durere difuza care afecteaza ambele parti ale capului si apare in general dupa un stres emotional (certuri, lipsa de somn, ingrijorare, etc).
Majoritatea autorilor considera ca durerea tensionala e cauzata de contractia muschilor din pielea capului sau din ceafa dar cercetari recente sugereaza ca ea este produsa de acumularea in organism a unor compusi chimici toxici, care sunt purtati de fluxul sanguin. O alta teorie sustine ca aceste dureri sunt produse de contractia muschilor cefei, ca raspuns la unele anomalii structurale ale spinei cervicale. Unele dovezi arata ca largirea vaselor sanguine din pielea capului poate contribui la instalarea durerii. sn general, cauzele acestei dureri de cap nu pot fi stabilite cu exactitate. Atit in durerea tensionala cit si in cazul migrenei, analizele pun in evidenta cantitati scazute de serotonina (un mesager chimic) si de endorfina (un produs chimic al creierului care reduc perceperea durerii). Deci crede ca atit durerea tensionala si migrena au acelasi punct de pornire. sn general, unele medicamente, cum este aspirina, pot inlatura aceasta durere. Dar folosirea regulata a substantelor analgetice poate provoca o “durere recul” care apare ca raspuns la medicamente. Durerea tensionala raspunde cel mai bine la masaje, dusuri calde sau reci, relaxare, odihna adecvata si exercitii fizice.
Migrenele sunt foarte raspindite mai ales in rindul femeilor, intre 25-44 de ani. 70% din totalul migrenelor apar la persoane din aceasta categorie. Victimele pot simti instalarea crizei cu citeva ore sau chiar zile inainte. La unele persoane, inceputul durerii este dramatic. Cimpul vizual poate sa contina pete mai deschise, mai inchise, sau stralucitoare, cu toate culorile curcubeului. Apare o durere patrunzatoare care atinge maximum de intensitate intr-un interval de timp cuprins intre citeva minute si 1-2 ore, apoi incepe sa scada in citeva ore, uneori putind sa dureze chiar zile intregi. Uneori, criza de migrena e insotita de ameteli, greturi sau varsaturi.
Numai in America, aproximativ 5 milioane de persoane sufera de migrena cel putin o data pe luna iar numarul lor este in continua crestere. In ultimii zece ani, numarul cazurilor de migrena a crescut cu 60%.
Migrenele pot apare inca din perioada copilariei dar incidenta lor maxima se situeaza in perioada de virsta cuprinsa intre 25-45 ani. Cauzele acestei maladii sunt necunoscute, dar se stie ca exista unii factori care pot duce la declansarea crizelor. De exemplu stresul, munca intensa fara odihna, modificarile fiziologice premenstruale, alcoolul, contraceptivele orale, unele mincaruri cum ar fi ciocolata, brinza fermentata, laptele, ficatul de pui, carnea conservata cu nitrat pot produce un atac de migrena.
O migrena medie, fara complicatii se poate trata cu analgezice obisnuite. Daca insa aveti mai mult de doua migrene pe luna sau durerea este foarte intensa si prelungita, medicul va poate prescrie medicamente antiinflamatorii, beta-blocante sau blocante din calciu. Pentru migrenele acute se poate folosi cu succes ergotamina. Persoanele care sufera de crize prelungite, incluzind si varsaturi, trebuiesc internate pentru compensarea lichidelor pierdute si pentru calmarea durerilor. In ultima perioada, cercetatorii considera ca atacul de migrena ar putea fi produs de unele modificari bichimice la nivelul creierului, dar pina cind migrena va fi cunoscuta si stapinita perfect, victimele ei vor fi dependente in continuare de medicamentele pentru calmarea durerii.
Durerea ramificata este foarte intensa si se localizeaza frecvent la nivelul timplelor si ochilor. Este cea mai puternica durere de cap, atit de chinuitoare incit uneori suferinzii sunt tentati sa se sinucida. Adeseori, aceste dureri apar la aceeasi perioada a zilei sau a noptii, putind sa apara chiar si in somn. Durerea atinge maximum de intensitate in citeva minute si persista mai mult de 2 ore. Ea poate sa apara chiar zilnic, timp de mai multe saptamini sau luni si apoi crizele sa se rareasca pina la disparitie. Cei mai multi suferinzi sunt barbatii intre 20-30 ani dar aceasta durere poate sa apara si la femei, in orice perioada a vietii. Durerile sunt ereditare iar stresul nu pare sa fie implicat in aparitia lor. sn schimb medicii considera ca alcoolul, tutunul si cafeaua pot fi raspunzatoare pentru aceste dureri. In general, aceste dureri foarte puternice sunt rezistente la substante analgetice dar cedeaza dupa ce persoana respira un timp o atmosfera formata din oxigen pur. Se crede ca substantele beta-blocante, tranchilizante si anticonvulsivante pot preveni instalarea accesului dureros. Uneori se poate bloca prin radio terapie nervul facial care se pare ca transmite aceasta durere. Cele mai multe din durerile de cap cedeaza atunci cind scapam de tensiune. Relaxarea, plimbarile, jogging-ul, exercitiile fizice si dozarea atenta a efortului si a odihnei pot fi cheia pentru a scapa de aceasta problema atit de chinuitoare uneori.
